Luna aceasta s-au împlinit 2 ani de când Arianna Adam s-a alăturat echipei Valea Izvoarelor. Ea este mereu plină de energie și are întotdeauna un zâmbet de oferit fiecărei persoane care îi iasă în cale. Caracterul și atitudinea sa o fac să fie persoana potrivită la locul potrivit. În următoarele rânduri regăsiți discuția pe care am avut-o cu Arianna despre activitatea sa la Rezidența Valea Izvoarelor.
Ce te recomandă ca infirmieră?
Eu sunt o persoană empatică și cred că fără empatie, compasiune și răbdare nu poți să lucrezi într-o rezidență pentru vârstnici. Este foarte important să îți controlezi emoțiile. În primul rând tu trebuie să fi pozitiv, optimist ca să le poți transmite acea stare de bine. Eu încerc mereu să îi înveselesc. Mulți dintre ei sunt reticenți la ideea mutării într-o rezidență pentru seniori și se rup greu de casa în care au trăit atâția ani. Eu cred că lipsa familiei și a confortului de acasă le creează un gol în suflet. Cred asta pentru că știu ce înseamnă lipsa unei familii. Bineînțeles că le oferim aici cele mai bune condiții și îngrijire de cea mai bună calitate, dar familia nu o poate înlocui nimeni. Eu dau tot ce pot ca să umplu acel gol din sufletul lor. Îmi doresc ca ei să găsească aici afecțiunea și căldura unei adevărate familii. Așa cum am găsit-o eu.
Care este cea mai mare provocare cu care te confrunți?
Pentru mine munca de infirmieră nu este una dificilă, este ceva ce fac în mod natural, dar recunosc că în timp se acumulează oboseală. Pot spune că trezitul dimineața devreme și volumul mare de muncă este singurul lucru care, în unele zile, îmi ridică probleme. Dar merită tot efortul. Când ești aici îți lași problemele deoparte și te dedici persoanelor pe care le îngrijești. Când văd că zâmbetele îmi sunt înapoiate uit de oboseală și am putere să depășesc orice obstacol.
Care parte a zilei îți place mai mult?
Îmi place când suntem în sala de socializare și avem ocazia să povestim. Atunci îmi dedic timpul să le ascult poveștile, să îi bine dispun. Dacă nu vorbesc ei, le povestesc eu ceva sau le cânt și ne distrăm împreună. De asta au ei nevoie cel mai mult: de atenție, de o vorbă bună, de companie. De multe ori singurătatea este mai grea pentru ei decât boala și să ai pe cineva lângă tine, care să te sprijine și să te asculte atunci când ai nevoie, este un lux pentru mulți vârstnici din România.
Ce ai învățat de când ai intrat în echipa Valea Izvoarelor?
Am învățat foarte multe. De la fiecare coleg am învățat câte ceva, atât pe plan profesional, cât și pe plan personal, iar poveștile rezidenților sunt niște lecții de viață pentru mine.
Ce înseamnă pentru tine o „bătrânețe frumoasă”?
Pentru mine o bătrânețe frumoasă înseamnă mai mult decât a fi sănătos sau a fi îngrijit de cineva. Cel mai mult contează cum ești îngrijit. Este foarte important să primești atenție și căldură din partea persoanelor din jur. Eu cred că fiecare om este „chipul lui Dumnezeu” și trebuie să îi tratezi pe toți la fel, să nu faci diferențe între ei, indiferent de starea lor fizică sau psihică. Atunci când am venit aici prima dată am simțit că acesta e locul meu, că aici trebuie să fiu. Acum, după doi ani de activitate, m-am convins că destinul meu este să fac bătrânețea mai frumoasă părinților și bunicilor pe care îi îngrijesc.