Accidentele prin cădere afectează serios starea fizică dar și psihică a vârstnicului, autonomia lui, cu repercusiuni asupra relațiilor sociale și a familiei.
Am dorit să aflăm mai multe despre cauzele care conduc la astfel de accidente dar și despre modalitățile prin care le putem preveni, de la doamna Dr. Sarchiz Rodica, medic specialist reumatolog și de recuperare.
Dna Dr. Sarchiz, este riscul de cădere un motiv de îngrijorare pentru vârstnici și familiile lor?
Da, cu siguranță. Atât persoanele vârstnice cât și aparținătorii acestora trebuie să fie conștienți că probabilitatea unor astfel de accidente este mare, iar urmările lor pot fi fatale: căderile sunt responsabile de 70% din decesele prin accidente la persoanele cu vârsta peste 75 de ani iar jumătate din persoanele de peste 80 de ani suferă cel puțin o cădere în fiecare an, soldată de cele mai multe ori cu fracturi, cea mai frecventă fiind fractura de șold.
De ce sunt vârstnicii predispuși la căderi?
Persoanele cu o vârstă mai mare de 65 de ani prezintă frecvent tulburări de echilibru și coordonare sau alterări ale stării de conștiență, ale capacității de percepție și motorii.
Cumulul de probleme cronice de sănătate care apar odată cu înaintarea în vârstă favorizează și ele căderile: boli neuro-psihice, cardiace, musculo-osteo-articulare.
Mai sunt și alte cauze care cresc riscul de cădere în cazul vârstnicilor?
Căderile sunt favorizate de un număr mare de factori, unii intrinseci:
- carențe nutriționale,
- boli acute,
- obiceiuri toxice, cum ar fi consumul de alcool
- efecte ale administrării unor tratamente cu diuretice, antihipertensive, sedative, hipnotice
- dispozitive sau proteze implantate
- imobilizări prelungite recomandate de medic
dar și unii care țin de mediul exterior:
- podeaua alunecoasă
- spații mici încărcate cu mobilier neadecvat
- iluminat neadecvat
- dispozitive de deplasare defecte
- pat care nu mai corespunde nevoilor actuale ale vârstnicului.
Se poate identifica un profil al vârstnicului cu risc mare de cădere?
Sigur că da. Vorbim despre o persoană de peste 65 de ani care:
- suferă de anumite afecțiuni pentru care are prescrise medicamente din categoria de risc pe care le-am enumerat înainte
- a prezentat perioade cu dezorientare, deficit senzorial sau cognitiv
- are restricții de mișcare sau nu se poate ridica decât cu ajutor
- are necesități speciale: incontinență, deshidratare, stări febrile
- are o atitudine necorespunzătoare referitoare la boală și modul lui de viață.
Cum putem totuși preveni accidentele prin cădere?
O primă măsură ar fi conștientizarea familiei, a celor implicați în procesul de supraveghere și îngrijire a vârstnicului asupra tuturor factorilor de risc.
Măsurile luate pentru diminuarea riscului de cădere trebuie corelate cu factorii de risc identificați pentru fiecare caz în parte și multe dintre ele sunt de fapt foarte ușor de aplicat:
- identificarea și eliminarea riscurilor ambientale
- eliberarea căilor de acces spre baie și dotarea băii cu mânere de sprijin, renunțarea la cada de baie
- instalarea unor butoane de apel la îndemâna utilizatorului
- păstrarea dispozitivelor de sprijin necesare deplasării în stare cât mai bună de funcționare și cât mai aproape de pat
- adaptarea garderobei la noile nevoi ale persoanei vârstnice – încălțăminte ușoară, care nu alunecă
- utilizarea ochelarilor și a aparatelor auditive
- controlul modului de deplasare și acordarea sprijinului de câte ori este nevoie
- evaluarea periodică a medicației din schema de tratament.
Persoana vârstnică trebuie să înțeleagă că este important să ceară ajutor atunci când are nevoie și că unele din practicile lui curente de viața trebuie schimbate.