Bunica m-a învățat un lucru foarte important:
când ești trist, când simți că inima ți-e strânsă într-o durere, cântă.
ANGELA SIMILEA

 

Ție ce-ți vine în minte când te gândești la bunici? O privire, o mângâiere, o voce, duioșie? Un miros, un gust, un sfat? Care-i cea dintâi amintire sau cea preferată? Ce nu vei uita niciodată?

BUNICII LE OFERĂ NEPOȚILOR DARURILE  IUBIRII ȘI ALE TIMPULUI

Cele mai importante lucruri nu se învață la școală, ci din generație în generație.

În familie învață copiii despre duioșie, bunătate, empatie, acceptare, înțelegere – care formează ceea ce se numește imaginație morală, unul dintre cele mai de seamă fundamente ale caracterului unui om. Bunicii au rolul sacru de a hrăni imaginația morală a nepoților lor, învățându-i pe copii despre ce e bine, despre adevăr, cinste și dreptate. Acestea sunt valorile care ne fac mai bună și viața, și lumea.

Adeseori, părinții îi văd pe copii așa cum vor ca ei să fie, dar bunicii îi văd pe copii așa cum sunt, poate și pentru că îi pot iubi fără a fi presați de multe dintre obligațiile pe care părinții și le asumă pentru viitorul copiilor lor. Fiind văzuți și iubiți așa cum sunt îi ajută pe copii să se înțeleagă mai bine și să se accepte pe sine.

În ochii bunicilor, copiii văd mereu bucurie, ceea ce le dă încrederea de a fi ei înșiși și curajul de a trăi autentic. Bunicii au înțelegere pentru nepoții lor și nu se grăbesc să le privescă cu asprime faptele și motivațiile. Asta îi învață pe copii cum să iubească și să ierte.

Pentru că bunicii au trăit mult și vin din alte vremuri, le pot arăta nepoților cum se văd lucrurile atunci când sunt privite în perspectivă. Nepoții scriu e-mail-uri, bunicii au scris scrisori. Așa că bunicii le pot povesti nepoților că scrisoarea poartă amprenta inimii tale și te apropie de tine și de celălalt. Astfel, copiii pot învăța ce este bine și adevărat, unde are rost să caute iubirea, cum să-și construiască fericirea.

NEPOȚII ADUC FERICIRE ȘI FAC BINE LA SĂNĂTATE

În viața bunicilor, nepoții sunt o sursă de bucurie și împlinire, care sunt foarte importante pentru echilibrul emoțional și pentru sănătate. Din când în când, ne mai trece pe la ureche ideea că în viață ar trebui să nu ne bucurăm prea tare, ca să nu fim dezamăgiți mai apoi. Dar bucuria este o (re)sursă de energie și de putere, care ne este cu atât mai necesară la greu. Așa că nepoții le oferă bunicilor prilej de bucurie și speranță, iar tristețea și depresia, care îi mai dau omului târcoale la o vârstă mai înaintată, rămân la distanță.

Nepoții le dau bunicilor energie și le intensifică viața socială. Când ai nepoți, e greu să te simți singur chiar și când ești singur. Dacă sunt micuți, nu vor sta o clipă locului, iar tu mereu te vei juca sau îi vei învăța ceva. Dacă sunt mari, numai gândul la ei îți va încălzi inima și îți vei reaminti că viața are rost. Acum vor avea ei grijă de tine și îți vor pune alte întrebări. Nepoții te țin mereu în mișcare, aduc oameni noi în viața ta și îți dau în familie un rol activ, în care ești de neînlocuit.

Nepoții îi învață pe bunici lucruri noi și le țin creierul mereu în mișcare. Dacă tu le transmiți nepoților înțelepciune, ei îți transmit informație. Ei îți pun întrebări, tu afli lucruri noi. Curiozitatea lor te face să fii mereu prezent și activ, așa că ești mereu la curent cu noul mers al lucrurilor. Ca și corpul, un creier în mișcare e un creier sănătos, cu bune performanțe cognitive.

Nepoții cresc imunitatea și longevitatea. Bucuria crește imunitatea, la fel ca mânuțele murdare. Iar dacă iubești și ești iubit, dacă te simți util și fericit, dacă ești vesel, activ și de neînlocuit, atunci zău că ai poftă de trăit!

 

Mă gândesc că nu există nicio altă specie pe pământ care să simtă o legătură între bunici şi nepoţi. Nu vezi asta la pisici, la vulpi, la lupi. Poate doar la elefanţi, deşi nu sunt sigur. Familia umană, care astăzi include cel puţin trei generaţii, este cu adevărat o creaţie uimitoare.
DAVID GROSSMAN