La finalul lunii martie am avut privilegiul să particip la Conferința susținută de Adelin Petrișor în Amfiteatrul Universității de Farmacie din Târgu Mureș.
Adelin Petrișor a împărtășit cu cei care umpleau sala până la refuz, o parte din experiențele sale din timpul pe care și l-a petrecut în zonele de război din Irak și Afganistan.
Am ascultat povestea și am urmărit imaginile despre spitalele americane care oferă asistență medicală de urgență în apropierea frontului, despre echipamentele de ultimă generație cu care sunt dotate, despre personalul calificat, dar mai ales despre un sistem care le ține împreună și care permite fiecărui rănit să aibă cele mai bune șanse de supraviețuire. De la recuperarea din zona de conflict și până la transferul către spitalele din Germania, soldații răniți, nu doar cei din coaliție ci și cei din tabăra adversă, primesc servicii de îngrijire și medicale la cel mai înalt nivel, în ciuda sau poate datorită condițiilor excepționale pe care războiul le aduce.
Nu s-a putut evita comparația cu sistemul românesc de sănătate și concluziile au fost unele triste. Și aici ai senzația unui conflict sângeros și lent al cărui final nu se întrevede. Și aici găsești profesioniști, oameni competenți și dedicați însă ceea ce nu permite performanței să devină o constantă este sistemul, dezorganizat și subfinanțat.
La Valea Izvoarelor credem că autocompătimirea și suficiența nu sunt o opțiune. Credem că serviciile de îngrijire și medicale pe care ne angajăm să le oferim trebuie să fie cele mai bune de fiecare dată. De aceea creăm, dezvoltăm și finanțăm un sistem de îngrijire care să permită profesioniștilor care vor să lucreze în acest domeniu să performeze în fiecare zi, cu fiecare persoană vârstnică de care ajung să fie responsabili.